A fost lansată cartea intitulată „Monumente istorice din municipiul Călăraşi”, aceasta reprezentând prima apariţie editorială din domeniul monumentelor istorice sub egida Muzeului Municipal şi a Primăriei Municipiului.
Evenimentul prilejuit de lansarea cărţii „Monumente istorice din municipiul Călăraşi” a avut loc ieri, 23 noiembrie, în cadrul Muzeului Muncipal, iar prezenţi au fost directorul muzeului şi coordonatorul acestei lucrări, Florin Rădulescu, primarul municipiului, Daniel Ştefan Drăgulin, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Constantin Tudor, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Sorin Danciu, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Marian Dinulescu.
În interiorul acestui volum se află fotografiile tuturor monumentelor istorice din municipiul Călărași, dar și fotografiile unor clădiri care ar putea fi înscrise pe Lista Monumentelor Istorice. Proprietarii de monumente istorice, precum și proprietarii imobilelor din zona de protecție pot găsi informații despre problemele care apar la clădirile vechi, fie că sunt monumente, fie că nu. De asemenea, formularele necesare pentru obținerea avizelor de specialitate, pentru obținerea certificatului de urbanism, precum și alte informații care au legătură cu monumentele istorice se găsesc la Primăria Municipiului Călărași.
Florin Rădulescu: „Avem înăuntru o culegere de texte legislative, care să ajute proprietarii, administraţia, proiectanţii şi constructorii”
Directorul Muzeului Municipal Călăraşi, Florin Rădulescu, a declarat că acest volum cuprinde texte legislative, care să ajute proprietarii, administraţia, proiectanţii şi constructorii. „Poate carte este prea mult spus, e mai degrabă o broşură. Avem înăuntru o culegere de texte legislative, care să ajute proprietarii, administraţia, dar şi pe cei care sunt între proprietari şi administraţie, este vorba de proiectanţi şi constructori. De ce îi ajută pe proprietari? Pentru că în interior vor găsi formulare pornind de la modelul cererii de eliberare a unui certificat de urbanism. De ce asta? Pentru că, parcurgând acest material, fiecare proprietar o să vadă de ce documente are nevoie mai departe şi ce avize trebuie să obţină după eliberarea certificatului, pentru eliberarea autorizaţiei. Din punct de vedere al avizelor de specialitate, asta înseamnă un aviz de la Direcţia de Cultură, iar avizul de specialitate se referă atât la proprietarii de monumente, cât şi la cei care se află în zonele de protecţie. Un material pe care am considerat oportun să îl introduc în această broşură este cel în care am identificat cauzele degradărilor la clădirile vechi şi am spus clădiri vechi pentru că şi cele lăsate în zonele de protecţie se comportă la fel. Sunt construite din aceleaşi materiale, iar vremea este aceeaşi pentru toate. Nu plouă într-un fel pe un monument istoric şi plouă altfel pe o clădire veche. Materialele vechi trebuie completate cu materiale compatibile şi veţi găsi în carte asemenea indicaţii. Veţi găsi şi indicaţia cui să vă adresaţi atunci când vedeţi că aveţi o problemă. Să nu o mai luăm cu conform legislaţiei sunteţi obligaţi să, nu. Să ştiţi ce aveţi de făcut atunci când aveţi probleme la o clădire veche. Am introdus şi câteva identificări de clădiri care ar putea oricând să intre pe lista monumentelor şi ar face cinste oraşului”, a precizat coordonatorul lucrării „Monumente istorice din municipiul Călăraşi”, Florin Rădulescu.
Daniel Drăgulin: „Iată, un călărăşean contribuie la actualizarea istoriei municipiului Călăraşi”
Edilul-şef al municipiului Călăraşi, Daniel Drăgulin, a afirmat că prin fotografiile existente în această carte se dovedeşte că istoria oraşului nostru nu va fi uitată niciodată. „Înainte să înceapă acest eveniment, am răsfoit cartea cu mare plăcere. Nu este o broşură, este o carte adevărată, pentru că aici sunt cuprinse fotografii ale Călăraşiului adevărat, oraş care, de-a lungul istoriei, a început să se modernizeze prin apariţia altor clădiri. Un oraş are autenticitate atât timp cât în interiorul lui există acele clădiri care pigmentează viaţa acestuia. Iată, un călărăşean contribuie la actualizarea istoriei municipiului Călăraşi. Prin aceste fotografii se dovedeşte faptul că nu am uitat şi nu se va uita niciodată istoria municipiului. Există oameni care au în vedere acest lucru. Fără voi poate o parte din istoria municipiului ar fi uitată. Îmi aduc aminte cu mare plăcere când discutam cu domnul Danciu despre ceea ce vom face în muzeu, iar ceea ce se întâmplă astăzi dovedeşte că nu am greşit când am luat decizia că ceea ce spui tu este de bun augur. Eu împreună cu Sorin Danciu ne-am aliat acestei idei şi, iată, reuşim să stăm lângă tine, Florin, şi să răsfoim o carte. Sunt convins că nu va fi prima şi ultima carte. Vă felicit pe tine şi pe toţi cei care au fost alături de tine pentru a face această carte şi o aştept cu nerăbdare şi pe cea de-a doua şi sunt convins că o ai în vedere”, a spus Drăgulin.
Constantin Tudor: „Donăm muzeului un volum de documente privind istoria oraşului Călăraşi”
Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Constantin Tudor, Constantin Tudor, va dona Muzeului Municipal Călăraşi un volum de documente privind istoria oraşului. „Am răsfoit cartea şi am constatat că în aceasta vom găsi ceea ce a mai rămas dintr-o foarte importantă zestre arhitectonică a municipiului Călăraşi. E bine că avem grijă de valorile trecutului, pentru că aceste valori personalizează oraşul nostru şi îl individualizează de altele din aceeaşi zonă. Se vorbea aici de recidivişti. Cred că sunt primul recidivist, pentru că în anul 1984, în editura Sport-Turism, publicam o carte la fel ca a lui Florin, nici mai importantă, nici mai puţin importantă, nici cu mai multe file, nici cu mai puţine, în care existau fotografii din zestrea arhitecturală a Călăraşiului. Constat cu regret că două dintre ele nu îşi mai regăsesc locul în această carte şi mă refer la localul Poştei Vechi, la vremea respectivă, sediul Tribunalului judeţului Călăraşi şi la Hotelul Parc, o bijuterie arhitecturală a Călăraşiului, care, între timp, a lăsat locul altor edificii cu o altă valoare arhitecturală. De aceea spuneam că ceea ce a făcut Florin Rădulescu pentru municipiul Călăraşi este un act de cultură, care respectă şi răsplăteşte în acelaşi timp pe cei care au făcut din oraşul de pe Borcea o Mecca a intelectualilor români din perioada interbelică pentru că aici cei mai de seamă intelectuali ai României îşi încălzeau ochii cu frumuseţea acestui târg de pe Borcea, frumuseţe pe care astăzi o regăsim în câteva fotografii. Fiindcă suntem în casa Primăriei, îl felicit pe domnul primar pentru că a făcut un muzeu în această clădire care are 130 de ani de când s-a pus piatra de temelie. Am început, împreună cu un alt coleg, care, din păcate, s-a dus prea devreme printre cei drepţi, se numea Petrică Vlădilă, lucra cu mine la vremea respectivă la Arhivele Naţionale, un volum de documente privind istoria oraşului Călăraşi. Volumul de documente a primit toate avizele necesare, s-a oprit, din păcate, la vremea respectivă pentru că nu aveam suficient de multe documente cu mişcarea comunistă şi muncitorească din zonă. Am reluat înpreună cu Nicu Ţiripan, acum trei – patru ani, acel volum de documente. Avem documente de la prima atestare documentară a cartierului Măgureni, parte integrantă a Călăraşiului de astăzi, până la 1945, la Reforma agrară. Nu avem pretenţii de drepturi de autor şi facem o ofertă publică astăzi, îl donăm Muzeului Municipal Călăraşi pentru a fi valorificat fără niciun fel de pretenţie de drept de autor. Va fi în casa muzeului o carte care să justifice trecerea multor generaţii pe aceste meleaguri”, a menţionat Constantin Tudor.
Marian Dinulescu: „Dacă vrem să avem istorie, statul trebuie să intervină cu mijloace financiare”
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Marian Dinulescu, spune că statul român ar trebui să intervină din punct de vedere financiar pentru păstrarea documentelor istorice. „Este foarte bine că personalizarea oraşului, a judeţului, se găseşte în aceste clădiri, documente, dar statul român nu intervine cu nimic în păstrarea acestor documente. Dacă nu ne păstrăm istoria, nu o să avem viitor. Potrivit noului Cod fiscal, toţi privaţii care au clădire monument plătesc impozit la primărie de la 1 ianuarie. Consiliul Judeţean se luptă să ia Palatul Prefecturii pentru a-l putea repara. Aceasta este o problemă foarte mare pentru că este al MAI şi nu vrea să ni-l dea, iar noi dacă suntem ordonatori principali de credite, nu putem să reparăm clădirea. Dacă vrem să avem istorie, clădiri, statul trebuie să intervină cu mijloace financiare şi astfel vom avea un oraş frumos”, a afirmat Dinulescu.