Data de 10 mai are pentru România nu mai puțin de trei semnificații istorice: începutul domniei lui Carol I, declararea Independenței de stat și încoronarea primului rege al țării. Cu acest prilej, Muzeul Municipal Călărași a găzduit o expoziție realizată de Muzeul Național Cotroceni, numită „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”. De asemenea, profesorul Constantin Tudor a prezentat argumente istorice pentru care Ziua Regalității este o sărbătoare importantă. La prelegere au asistat și primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, și cei doi viceprimari, Nicolae Dragu și Liviu Coman.
Fotografiile din expoziția Muzeului Național Cotroceni expuse la Călărași evidenţiază rolul Casei Regale a României în păstrarea tradițiilor şi obiceiurilor româneşti, în promovarea costumelor populare şi în susţinerea valorilor statului român modern. Ca o dovadă a respectului şi afecţiunii faţă de poporul român, Regina Elisabeta şi Regina Maria au purtat cu mândrie portul tradiţional, au promovat meşteşugurile şi obiceiurile din jurul satului românesc, făcându-le cunoscute în întreaga lume. Expoziţia foto-documentară este completată de un material video care poate fi accesat pe site-ul www.muzeulcotroceni.ro, meniul „Vizitează”, secțiunea „Expoziții online”.
„Istoria aceasta a fost și noi nu avem altceva decât să o spunem în înțelesul și adevărul ei. Ziua de astăzi este o zi care, întâmplător, a marcat destinul României. Discutăm de 10 mai 1866, când, după ce Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice pe 11 februarie 1866 – a abdicat conștient că face un gest benefic pentru viitorul României. Este adus ca domnitor Carol de Hohenzollern von Sigmaringen, un principe german dintr-o casă cu tradiții. Se spera că, prin aducerea acestui principe străin, România va avea un cuvânt în plus de spus în raporturile cu puterea suzerană. Deși tânăr, Carol s-a integrat foarte rapid în realitățile istorico-politice de la gurile Dunării și din Balcani și reușește să se impună și să-și impună punctul de vedere față de marile puteri. Ceea ce a urmat, 9 și 10 mai, se pregătise Senatul să adopte în mod solemn Proclamația de independență. În Camera Deputaților, camera inferioară a Parlamentului, deputații, agitându-se și profitând de prezența acolo a lui Kogălniceanu, care era ministru de externe al României la acel moment, este interpelat referitor la evenimentele din balcani și la rezultatul intervenției noastre în balcani. Atunci, în Camera Deputaților, pe 9 mai, Mihail Kogălniceanu rostește celebrele cuvinte ‘Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!’. Asta nu a schimbat calendarul oficial și, pe 10 mai, Senatul adoptă în mod oficial Proclamația de independență a României față de Poarta otomană, căreia nu-i mai plăteam cei 940.000 de lei galbeni aur. Au făcut alții o echivalență, ar fi undeva la 2 miliarde de euro astăzi pe care România, micuță cât era la vremea respectivă, trebuia să-i plătească an de an Porții otomane. A trebuit să treacă ceva vreme, trei – patru ani, până când această nouă realitate să fie consfințită la nivelul Europei. Și pe 10 mai 1881, la patru ani de la independență, România devine regat. De la 10 mai 1881, ziua de 10 mai devine Ziua Națională a Regatului României, situație care a durat până după 30 decembrie 1947, când România devină republică”, a explicat profesorul Constantin Tudor.
Expoziția dedicată Regalității din România este deschisă până pe 30 iunie 2021, programarea pentru vizitare făcându-se la numărul de telefon 0728/095.702.
