Românii au sărbătorit ieri, 24 ianuarie, împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române. În data de 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Mesajul transmis de primarul municipiului Călăraşi, Daniel Ştefan Drăgulin, cu această ocazie, a fost următorul: “24 ianuarie 1859 – Ziua care este legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ziua în care sărbătorim Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire. Este o zi în care s-au pus bazele României moderne, este o zi în care trebuie să ne amintim că forța unui popor stă în solidaritatea și determinarea sa. Trebuie să privim spre viitor, învățând din trecut, cinstind memoria personalităților care au luptat pentru o Românie Unită. Marcăm, așadar, astăzi, un moment de solidaritate și unitate a poporului român, o dovadă clară a puterii noastre de a construi împreună, de a trece peste dificultăți și de a privi cu încredere spre viitor. La mulți ani, România!”. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.